PRIMĂRIA TOMȘANI

JUDEȚUL PRAHOVA

Str.Principala, Nr.24A, Sat Tomșani
Telefon:0244.237.000
Fax:0244.237.205

Tomșani prin istorie

În existența sa „de patru ori milenară”, după cum se exprima marele savant și istoric Nicolae Iorga, poporul român a trecut prin numeroase momente de grea cumpănă.

Din totdeauna acest popor, a așezat la temelia istoriei sale, cele trei coordonate ale existenței sale: unitatea, continuitea și lupta pentru apărarea independenței în spațiul geografic pe care din vechime l-a locuit.

Păstrând proporțiile desigur și locuitorii comunei Tomșani sunt participanți direcți sau indirecți, cu merite mai mari sau mai mici, la făurirea istoriei acestui popor, în acest spațiu geografic, pe aceste meleaguri prahovene. Ei sunt partea întregului. Câteva din marile momente ale istoriei românești la care au fost participanti directi sunt:

Reforma agrară din 1864.

Intrând în aplicare legea rurală din 1864, clăcașii loloieșteni sunt eliberați și împroprietăriți redevenind stăpâni pe vechile lor ogoare. Au primit pământ pe moșiile Mitropoliei și ale mănăstirii Gruiu 41 de țărani, din care 15 erau fruntași, 13 mijlocasi, 12 pălmași, iar unul a primit numai loc de casa. (Arhivele statului-Ploiești).

Oamenii din satele Tomșani și Magula au fost împroprietăriți în urma aplicării acestei legi rurale, dar nu există documente care să ateste acest lucru, informațiile fiind culese de la oamenii bătrâni din sat, moștenite prin viu grai de la strămoșii lor.

Contribuții la obținerea independenței de stat a României (1877-1878).

O imensă pierdere pentru cunoașterea trecutului satului Tomșani și implicit al comunei a constutit-o distrugerea arhivei în timpul primului război mondial și probabil că unele date care mai existau s-au pierdut în ultimii 40 de ani.

În acest mare razboi au participat un număr mare de cetățeni ai comunei. Unii din ei au murit pe front, dar foarte puțini s-au mai intors.

Jertfele din campania pentru întregirea țării (1916-1919).

În lupta întregului popor, în vederea realizării acestui mare deziderat, o contribuție substanțială au adus și locuitorii comunei Tomșani. Mulți din cei plecați pe front nu s-au mai întors acasă. Jertfele n-au fost zadarnice, sfârșitul războiului, propulsând România în fața Europei ca un stat unitar, independent, suveran și întregit în limitele istorice firești. În război au luptat 174 cetățeni și au murit 72. Medaliați au fost 134, unii post-mortem.

Reforma agrară din 1921.

În comuna Tomșani, în urma legii votate la 10.07.1921, pentru definitivarea reformei agrare, în vechea Românie, au fost expropriate mai multe moșii. În urma discuțiilor cu cetățenii care dețin date de la bunicii lor, au fost expropriați moșieri ca: Eforie, Papazu, Arionasca, Văgăunescu, Kogălniceanu, Bibica etc.

În urma acestei reforme au fost împroprietăriți cetățenii care au fost pe front cu 10 pogoane de pământ, iar cei care mai aveau pământ li se dădea în completare până la 10 pogoane. Locuitorii posedau de acum 360 ha islaz. Amintim câțiva cetățeni împroprietăriți: Stanciu Sora, Icătoiu Aristita, Anton Maria etc. Pământ dețineau școlile și bisericile, primăria, neprecizându-se perioada cand l-au primit.

Participarea la cel de al doilea război mondial.

Sub presiunea Germaniei naziste și a grupărilor fasciste din țară în frunte cu Garda de Fier, vârfurile cele mai reacționare, au instaurat dictatura militaro-fascistă și au împins România în război. Concentrări s-au facut și în comuna Tomșani. Ostașii români sunt aruncați în focul luptelor pe frontul antisovietic, precum și pe frontul de Vest (Ungaria, Cehia, Germania). În munții Tatra din Cehia în urma unor lupte groaznice au murit locotenenții Tache Dumitru și Dinu Gheorghe, în floarea vârstei. Lor li s-au mai adăugat și alții: Adam Nicolae, Balsa Alexandru, Costache Gheorghe, Dumitru Ștefan etc. La 01.11.1943, conform Ordinului 4023/1943 a Așezământului Național „Regina Maria” pentru Cultul Eroilor, au fost deshumați un număr de 48 eroi necunoscuți și reînhumați la Mausoleul din Mărășești. În timpul războiului ceilalți cetățeni din comună au îndurat chinuri grele din cauza armatelor asupritoare.

Reforma agrară din 1945.

Pe baza legii și regulamentului reformei Agrare nr. 187/1945 si nr. 83/1949 județul Prahova deține tabele cu proprietari expropriați și din comuna Tomșani. Au fost expropriași proprietari ca: Fotesc, Dumitru, Angelescu, Grigorescu, Amărescu etc.

Comuna deținea 3007 ha de teren arabil, 300 ha au ramas în „vechea mare proprietate”, precizăm că prin comuna Tomșani se înteleg satele Magula, Tomșani, Sătucu până la 1950. Au fost împroprietăriți cei veniți de pe front cu câte 1 pogon de pământ și un loc de casă. Exemple: Stanciu Nicolae, Minculescu Alexandru, Nedeloiu Gheorghe, Manea Frone și alții care au fost medaliați.

Cooperativizarea forțată a agriculturii.

Un capitol important ce-i definește pe locuitorii comunei Tomșani ca doritori de dreptate, libertate, simț al proprietății și demnitate, îl constituie momentul 26.09.1948. La această dată au venit în comună activiști ai Partidului Comunist cu intenția de a îi convinge pe oameni să își predea pământul la „Întovărășire”, așa cum se spunea atunci. Adunarea a avut loc în satul Magula în punctul „Dulap” Negulescu. În timp ce activiștii trimiși le vorbeau oamenilor despre „avantajele întovărășirilor” și „indicațiile” cum să lucreze pământul, a început o agitație pornită de la faptul că cineva din prezidul adunării îi nota pe cei ce vociferau în adunare. Răzmerița a început când Constantin C.A. Dumitru, zis Burghiu, a mers la tribuna de unde vorbeau autoritățile cerând primarului informații despre ce nota pe hârtie. Aflând motivul, le-a spus celorlarți locuitori agitându-i. Ei au început să lovească autoritățile și îndrumătorii, activitatea transformându-se în revoltă. Au fost bătuți și alungați Pretorul Plășii Urlați (Vasile Rădulescu) și cei care îl însoțeau. În noaptea de 27-28.09.1948 comuna a fost înconjurată cu armata (tancuri, tunuri) și au început arestările. Au fost arestați Tache Mihai, Ion Alecu, Tudose Marin, Tudose Tănase, Burlacu Marin, Gheorghe Dumitru, Marin Stelian, Dumitru Ioan, Enache Preda, Vintilă Ioan, Naftan Dumitru. Aceștia au fost judecați și închiși la Telega-Câmpina. Oamenii nu au realizat nimic prin această revoltă pentru că din 1953 până în 1959 „întovărășirea” tot s-a înfăptuit. Cei care depășeau 10 pogoane de pământ erau obligați să se treacă cu cel puțin 2 ha de pământ, iar pe cei cu pământ mai puțin, cu pogoane mai puține. Oamenii dădeau din toate produsele obținute în gospodărie: cereale, animale, păsări, lână, băuturi. În această perioadă s-a înfiintat G.A.S.-ul cu suprafețe mari de pământ. Acesta își lucra pământul cu oameni mai mulți din afara comunei (pușcași, studenți, militari). Ei aveau unelte proprii, iar plata se facea în bani, în funcție de volumul de muncă realizat. Toate produsele mergeau la stat. În timp și-a schimbat numele în I.A.S. și acum se numește Societatea Comercială Semina Albești. În 1953 prin Decretul nr. 308/1953 și în 1957, Decret nr. 115/1957 pământul a fost preluat de Stat de pe raza comunei. În 1962 s-a încheiat procesul de colectivizare, formându-se C.A.P.-ul. S-au construit grajduri pentru animalele adunate de la oameni. În 1975 a luat ființă la Loloiasca, Asociația Economică Intercooperatistă Tomșani. Au participat următoarele C.A.P. - uri: Tomșani, Colceag, Parepa, Inotești cu suprafață pentru baza furajeră si fonduri pentru construirea de grajduri (investiții – 800 capete vaci cu lapte). Producția era preluată de către Stat. La Loloiasca s-a înființat A.E.I. Loloiasca păsări. Lângă C.A.P.-urile menționate s-a alaturat și C.A.P. Albești. Ferma a fost populată cu 125000 păsări de ouă. Aceste asociații au funcționat până în 1991-1992. În 1975 C.A.P. Tomșani s-a unit cu C.A.P. Loloiasca , având un teren arabil de 1800 ha. S-au format 4 ferme: legumicolă-150 ha, vegetală-860 ha, mixtă (Loloiasca) 790 ha, zootehnică (bovine 500 capete, ovine 1800 capete, păsări 25000 capete). Totalul de forță de muncă în toate fermele era de 850 de persoane, plătite la norme convenționale.

  • Ferma legumicolă cuprindea: tomate timpurii - ocupau 50% din suprafață, varză timpurie (vară - toamnă) – 25% din suprafață, alte legume – 25% din suprafață. Cuprinzând 12 ha această fermă se iriga cu apă din lacul de acumulare din pârâul Călmățui. Produsele obținute se valorificau prin unitățile de stat și proprii.
  • Ferma vegetală – structura culturilor: - cereale (porumb și grău) – 75% din suprafață, plante leguminoase – 10% din suprafață, baza furajera – 10% din suprafață, alte culturi – 5%. Cele mai mari producții au fost: grău 4200 kg/ha, porumb 5800 kg/ha, sfecla 38 tone, legume 26000 tone. În afara de culturile de câmp existau și 11 ha de viță nobilă.
Restituirea pământurilor în urma revoluției din decembrie 1989.

În anul 1990-1991 s-a facut lichidarea animalelor de la ferme. Ele au fost vândute oamenilor la licitație. În 1992 s-a facut predarea de Comisia de lichidare a C.A.P. Tomșani către primărie a mijloacelor fixe și au fost vândute cetățenilor.

Oamenilor li s-a restituit pământurile în funcție de însemnările din registrele agricole existente în primărie și au primit titluri de proprietate. În anul 2000 au primit titluri de proprietate pentru terenurile lor și bisericile. Veteranilor de război, în viață, li s-a dat de asemenea pământ. Tinerii căsătoriți au primit loturi de pământ în folosință.