PRIMĂRIA TOMȘANI

JUDEȚUL PRAHOVA

Str.Principala, Nr.24A, Sat Tomșani
Telefon:0244.237.000
Fax:0244.237.205

Economie

Contextul economic

Șocul provocat de pandemie ar putea avea un impact mai ridicat asupra pieţei forţei de muncă pe termen mediu și lung, iar unele sectoare ar putea fi afectate permanent.

În plus, productivitatea ar putea avea de suferit în urma scăderii concurenţei, dacă firmele dominante își extind influenţa și își majorează cota de piaţă.

Printre cele mai afectate domenii în România, conform prognozei CE, comerțul exterior va suferi un recul sever, fiind estimată o scădere de -12,8% pentru export și una de 14,4% pentru import, după care însă va urma o relansare rapidă în 2021 (+9,9% și respectiv +9,8%). Alți indicatori macroeconomici afectați vor fi datoria publică (un spor semnificativ de la 35,2% din PIB, în 2019, la 46,2% în 2020 și 54,7% în 2021), deficitul bugetar (- 9,2% în 2020 și -11,4% în 2021), șomajul (de la 3,9% în 2019 la 6,5% în 2020), investițiile (scădere prevăzută de -15% în 2020, după care ar urma o creștere insuficientă de +5% în 2021) etc.

Pe baza analizei structurii actuale a economiei naționale, a experienței altor state, precum și în urma rezultatelor estimărilor privind impactul epidemiei se pot contura unele măsuri pe care autoritățile le-ar putea avea în vedere încă din perioada expansiunii epidemiei, dar mai ales după stingerea acesteia. Astfel, în afară de stimularea consumului, util pe termen scurt în perioada de debut a relansării, stimularea investițiilor este una esențială pentru România. Până la o relansare solidă, guvernul ar trebui să demareze investiții de anvergură în infrastructură, care pot avea un rol propagator (multiplicator) semnificativ în economie. Astfel, șomajul în creștere, prin revenirea în țară a foștilor emigranți români, ar putea fi resorbit, conducând implicit la creșterea veniturilor populației și la venituri suplimentare la buget.

De altfel, România se află actualmente pe ultimele locuri în UE în privința ponderii cheltuielilor guvernamentale în PIB (doar 36% în 2019, față de 46,7% cât este media în UE).

În corelație cu situația bugetară dezechilibrată din prezent, și în privința ponderii veniturilor guvernamentale România se plasează pe un loc codaș în UE (31,7% în 2019, față de 46,2% media UE). În acest sens, mai buna colectare a veniturilor datorate de către contribuabili, concomitent cu extinderea bazei de impozitare, precum și cu inițierea unor măsuri fiscale stimulative, ar putea atrage resurse importante la buget, ar conduce la scăderea fraudelor și a evaziunii fiscale, precum și la restrângerea economiei informale. Datele sunt publicate de Academia Română.

Criza sanitară generată de pandemia de COVID-19 care s-a declanșat într-un timp relativ scurt în majoritatea economiilor lumii a impus luarea unor măsuri care au avut ca efect închiderea în diferite grade a activităților economice și restrângerea schimburilor internaționale.

Criza economică actuală este diferită de cele anterioare, pe de o parte, pentru că este auto provocată de către guverne, ca răspuns la criza sanitară, iar, pe de altă parte, pentru că produce șocuri atât pe partea ofertei cât și a cererii. Deși la prima vedere soluția ar părea simplă, totuși incertitudinea privind cererea și impactul măsurilor de distanțare socială necesare pentru o mare parte a activităților economice fac dificilă găsirea unor soluții, chiar în contextul în care multe din economiile majore ale lumii au trecut la injectarea masivă de lichidități prin politici de Quantitative Easing, care induc efecte colaterale adverse asupra randamentului economiilor gospodăriilor, fondurilor de investiții și sistemului financiar, depășindu-se astfel competențele derivate din obiectivele politicilor monetare (Decizia Curții Constituționale Germane referitoare la Programul de Cumpărare a activelor Sectorului public este o confirmare în acest sens).

Recuperarea economică după criză este condiționată, în plus, de câteva probleme la nivel internațional. Astfel, redefinirea riscului asociat lanțurilor de furnizare din perspectiva riscului politic asociat, pentru regimurile opace din punct de vedere al transparenței privind condițiile si cauzele unor evenimente, poate bloca funcționarea lanțurilor de furnizare (cum pare a se contura cazul Chinei în legătură cu comportamentul Guvernului Chinez atât cu privire la respectarea obligațiilor asumate prin Regulile Internaționale de Sănătate cât și din informațiile apărute recent cu privire la acțiunile de creare de stocuri de alimente și produse medicale înainte de a anunța public adevărata dimensiune a epidemiei e COVID -19 de la Wuhan).

Recuperarea din criză ar putea să se facă în contextul Planului „Green Deal” propus de Comisia Europeană în contextul politic complicat generat de rezultatele la alegerile europarlamentare din mai 2019. Planul menționat ridică multe provocări la nivel european, atât prin nevoia de finanțare uriașă cât și prin impactul asupra competitivității unor industrii cheie.

Structura economică a comunei

Condiţiile naturale de relief și poziţionarea geografică au determinat funcţiunile economice ale localităţii. Principalele funcţiuni economice sunt acelea ale unui centru de producţie agricolă.

Principalele ramuri economice reprezentative sunt:
- agricultura, excelând în producţia de porumb, grâu, legume;
- zootehnie;
- pomicultură;
- industria materialelor de construcţii;
- reţeaua unităţilor de prestări servicii și deservire a populaţiei;
- unităţi de producţie;
- unităţi auxiliare de deservire a căilor de comunicaţie;
- industria ușoară.

Principala ocupație a locuitorilor comunei este agricultura și creșterea animalelor, dar prima activitate reușește să absoarbă cea mai mare parte a populației active a comunei. Acestora li se adaugă o serie de unități agrozootehnice. Schimbarea profilului funcțional de la activități agricole preponderente la activități agricole asociate presupune dezvoltarea activităților economice, în special a celor din industria alimentară, precum și a celor din sfera serviciilor. Aceasta presupune inițierea unor programe care să urmărească creșterea numărului de locuri în industria alimentară și țin activități de servicii și de turism.

Agricultura se regăsește sub formă de producţii de legume în culturi de câmp și unităţi agricole cu capacitate mare. În localitate mai există terenuri neconstruite unde se pot dezvolta activităţi industriale.

Activităţile economice ale comunei sunt într-o strânsă relaţie cu resursele naturale ale spaţiului respectiv. Componenta de bază a politicilor publice din ultimii ani, relansarea creșterii economice a devenit prioritate, pornindu-se de la importanţa sa atât pentru asigurarea condiţiilor de realizare a criteriilor de aderare la Uniunea Europeană, cât și pentru creșterea nivelului de trai. Cu atât mai mult, propagarea și continuitatea la nivel teritorial a acestor politici, implicarea factorilor locali și a reprezentanţilor societăţii civile au devenit din ce în ce mai pregnante în procesul de elaborare și realizare a programelor de dezvoltare economico-socială, indiferent dacă resursele financiare sunt asigurate de fonduri guvernamentale, de fonduri private interne sau prin cofinanţări și împrumuturi externe.

Pe raza satului reședinţă își desfășoară activitatea un număr de 68 de societăţi comerciale (18), persoane fizice autorizate și întreprinderi individuale. În satul Magula, sunt înscrise în evidenţe 91 de activităţi economice, 38 firme, restul întreprinderi individuale sau persoane fizice autorizate, În Loloiasca funcţionează 43 de firme.

Comerţ, alimentaţie publică, agrement

Activitatea comercială se desfășoară în unităţi comerciale particulare adaptate nevoilor populaţiei în vetrele satelor.

Servicii

Pe raza comunei își desfășoară activitatea și un număr de meseriași și prestatori de servicii care își desfășoară activitatea în baza Legii nr. 300/2004.

Turism

Condiţiile naturale specifice comunei constituie o atracţie deosebită cu rol esenţial în dezvoltarea turismului și agro-turismului. Datorită elementelor de cadru natural învecinate, comuna deţine potenţialul necesar pentru a încuraja turismul rural, de week-end, dar și activităţile terţiare ușoare.

Astfel, noile funcţiuni propuse prin strategia de dezvoltare pe următorii ani au ţinut cont de potenţialul localităţii din punct de vedere al infrastructurii, resurselor umane și naturale, dar și de nevoile populaţiei.

Activităţi agricole

Până nu demult, agricultura era activitatea de baza a locuitorilor comunei. La nivelul gospodăriilor individuale, se practică cultura legumelor.

Practicarea agriculturii în orice comunitate locală presupune existenţa și utilizarea următoarelor resurse:
- fond funciar amenajat în bune condiţii și reglementări din punctul de vedere al proprietăţii;
- condiţii pedoclimatice – sol și climă;
- culturi agricole și zootehnice;
- resurse materiale – utilaje și finanţare;
- resurse umane;
- organizare și asociere.

Activitatea agricolă se desfășoară în cadrul asociaţiilor și a gospodăriilor particulare astfel că toată populaţia aptă de muncă este angajată în activităţi agricole.

Dacă ne raportăm la perioada de dinainte de 1989, situaţia sectorului agricol al comunei este, evident, ca și la nivel naţional, într-o scădere dramatică.

 În ultimii ani, însă, se constată un ușor reviriment al acestui sector al economiei locale. Atât populaţia, cât și societăţile de profil au căutat soluţii pentru eficientizarea activităţii și creșterea randamentului.

Administraţia locală încearcă să vină în sprijinul lor, conștientă de potenţialul neexploatat al localităţii.

Situaţia fondului funciar
- Suprafata agricola este de 3848 ha din care:
- arabil: 3603 ha;
- pasuni: 212 ha;
- fanete: 9ha;
- livezi: 13 ha.
- vii : 11ha

Efective de animale în perioada 2016-2020

Bovine: 1048
Ovine: 5830
Caprine: 930
Porcine: 4256
Cabaline: 130
Pasari: 62.860
Albine: 1036

Producţii agricole



CULTURI             ANI
  2016   2017   2018   2019   2020
   Cultura
(ha)
 Productie
( T)
 Cultura
(ha)
 Productie
( T)
 Cultura
(ha)
 Productie
( T)
 Cultura
(ha)
 Productie
( T)
Cultura
(ha) 
Productie
( T) 
 Grâu  1024  3072 628  1570  985  2955 946   2838  1011  912
Orz 125 375 30 60 16 40 63 189 72 54
Orzoaică 12 28 22 55 - - - - 101 202
Porumb 1316 5264 1500 4200 1490 4410 1657 4950 1493 3100
Floarea
Soarelui
574 2200 350 1050 554 1665 739 2956 622 882
Cartofi 10 220 12 250 14 270 15 290 20 350
Legume 75 1210 85 1280 95 1410 110 1530 92 1354
Fructe 14800 280 1495 290 15100 305 15200 320 15800 389
Total 17936 12649 4122 8755 18254 11055 18730 13073 19211 7243

Pe baza analizelor la nivelul teritoriului, pentru activarea funcţiilor economice se propune:

1. În domeniul agriculturii și creșterii animalelor:
- reglementarea situaţiei juridice a terenurilor, în corelarea cu utilizarea lor;
- extinderea intravilanelor cu lotizări destinate caselor de vacanţă și altor funcţiuni;
- activarea ponderii culturii plantelor industriale;
- activarea apiculturii;
- activarea pisciculturii;
- măsuri de recâștigare pentru agricultură a unor terenuri degradate.

2. În domeniul exploatării materiilor prime, a micii industrii, serviciilor și turismului:
- activarea industriei prelucrătoare a materiilor prime de pe teritoriul comunei și a produselor agricole, inclusiv prin concesionarea unor terenuri ca trupuri izolate și extinderi ale intravilanelor;
- activarea turismului de tranzit și local (la obiectivele turistice, culturale, naturale și agroturism);
- se impune controlul exploatărilor.

Condiţii și repercursiuni:
- dotarea în infrastructură;
- modernizarea transporturilor;
- noi locuri de munca;
- fixarea populatiei tinere.

Agricultură, silvicultură și piscicultură

Se prevede ca și în viitorii ani, agricultura să fie practicată în cadrul gospodăriilor individuale cu orientarea spre dezvoltarea pomiculturii, a sectorului zootehnic și a albinăritului.